panciu -vrancea -romania

panciu astazi

Scurta prezentare a orasului Panciu

   

Orasul Panciu este situat in nord-estul judetului Vrancea, la o altitudine de 265 metri, la poalele dealurilor Movila Panciu si

Chicerea, pe raul Susita. Orasul se afla la 34 km de Focsani si la 16 km de Marasesti. Panciu este centrul economic si administrativ al podgoriei cu acelasi nume, in care sunt inglobate si localitatile componente. Panciu este un centru viticol de nivel national, podgoria avand o suprafata de 9500 de hectare. Cu o populatie de 10000 locuitori, Panciu face parte din categoria oraselor mici, cu functii industrial- agrare de importanta locala.

    Teritoriul podgoriei Panciu (cea mai mare din judetul Vrancea) se afla in zona piemontana a Carpatilor de Curbura si subcarpatilor Vrancei, zona ce face legatura intre intre arcul muntos/subcarpatic din vest si Campia Siretului Inferior la est. Aria podgoriei apare sub forma unei fasii cu latura medie de 8 km, cuprinsa intre Valea Trotusului (la nord) si Valea Putnei (la sud), pe o lungime aeriana de 30 km. Este foarte importanta si pozitia sa in imediata apropiere a marilor artere de circulatie nationala si europeana.

    Unitatea de relief pe care este asezat orasul Panciu o formeaza glacisul subcarpatic si reprezinta planul cu inclinari ce nu depasesc 25o , care face trecerea dinspre regiunea de deal spre cea de campie. Sub aspect hidrografic, zona e strabatuta de raurile Zabrauti la nord si Susita la sud, afluenti ai Siretului. Bioclimatic, Panciu se afla in zona de silvostepa (climat continental est-european, cu influente central-europene, dar si ale circulatiei dintre masele de aer mediteranean-tropicale din sud si scandinavo-baltice din nord). Temperatura medie anuala este de 9,5o , cu un usor deficit de umiditate. Perioada de vegetatie activa este de circa 185 zile, asigurand o dezvoltare corespunzatoare a vitei de vie.

    La nivel de podgorie, solurile prezinta o gama intreaga de tipuri, de la cele de padure si silvostepa la cele aluvionare. Cuvertura de soluri din plantatiile de vie de pe teritoriul localitatilor Crucea de Jos  si Satu Nou este alcatuita din cernoziom, cu activitate biologica intensa, in timp ce la Crucea de Sus si Neicu se intalneste solul cenusiu de padure, caracterizat biochimic printr-o activitate microbiologica normala.

    Din punct de vedere geobotanic, podgoria se situeaza la contactul dintre zona de silvostepa si cea de padure. In nord-vest exista paduri de gorun, in amestec cu alte specii de foioase, ca teiul argintiu, ulmul de munte, paducelul. Pe locurile fostelor paduri de foioase, predomina stejarul si gorunul si, in paralel, exemplare izolate de fag, carpen, jugastru. Pe versantii cu expunere sudica din lungul Vaii Susitei, in zona localitatii Panciu se gasesc asociatii de iarba barboasa, iar pe pajistile degradate apar tufarisuri de paducel si porumbar. In zona Panciu, fauna cinegetica trebuie privita tot in legatura cu conditiile de relief, clima si vegetatie. Animalele de interes cinegetic din bazinele interfluviilor din zona sunt: mistretul, caprioara, lupul, vulpea, jderul, iepurele de camp.

Istoricul orasului Panciu

    Cele mai vechi dovezi de vietuire umana in zona dateaza din paleolitic (unelte din piatra cioplita descoperite pe dealul Chicerea si in cateva localitati invecinate). Descoperirile neolitice apartin culturii Cucuteni (locuinte cu bogat inventar, piese de ritual, etc). Urmeaza epoca bronzului, cu piese arheologice apartinand culturii Monteoru, apoi epoca fierului. Incepand cu secolul II d. Hr., cultura geto-dacilor intra intr-o noua faza, cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de cultura carpica. vestigii carpice au fost identificate la Crucea de Sus si in cateva asezari din imprejurimi.Obiectele descoperite in mormintele de aici atesta existenta unor stranse legaturi cu lumea sarmato-pontica si cea romana si reflecta gustul pentru fromos al autohtonilor. Ocupatiile principale ale carpilor constau in cultivarea pamantului (practicarea viticulturii fiind la loc de cinste) si pastoritul, necesarul de hrana fiind completatt cu vanatul si pescuitul. Desi teritoriul era locuit de dacii liberi, izvoarele arheologice dovedesc o puternica influenta romana, descoperindu-se numeroase monede romane si bizantine.

    Descoperirile arheologice de la Crucea de Sus, Crucea de Jos, Neicu si Satu Nou, asezari mentionate documentar abia in secolele XVI-XVII, dovedesc ca aici a existat o zona de veche si pemanenta locuire. Aparitia localitatilor se inregistreaza pe maul stang al Susitei, unde izvoarele ofereau apa buna de baut, iar solul-excelente conditii in vederea practicarii agriculturii, viticulturii si cresterii vitelor.

    Primele marturii privind asezarile din vatra de azi a orasului Panciu dateaza de la sfarsitul secolului XVI. Domnitorul Petru Schiopu intarea vornicului din Tara de Jos, la 20 iulie 1589, stapanirea pe „viile de la Cruce, ce au fost domnesti”. In timp, asezarile s-au dezvoltat atat din punct de vedere demografic, cat si ca intindere. vechiul sat Crucea se imparte in Crucea de Sus (mentionat cu acest nume la 1628) si Crucea de Jos (atestat sub aceasta denumire in 1647). Pe tot parcursul secolului al XVII-lea, Crucea ramane cea mai importanta localitate din podgorie. Dezvoltarea asezarii se datoreaza vietii economice infloritoare din zona, viticultura presupunand forta de munca pentru exploatarea plantatiilor de vie, beciuri pentru depozitarea vinului, negustori pentru comercializarea acestuia, etc. In acest secol, existau aici mari proprietari de vii, calitatea si pretul redus al vinului determinand pe multi boieri si chiar domnitori (Eustratie Dabija) sa-si cumpere vii in aceasta zona.

    In perioada urmatoare se constata o dezvoltare mai lenta a localitatii, deoarece o parte din asezare intra, prin danii sau cumparaturi, in proprietatea Manastirii Bogdana. La mijlocul secoluliu XVII, activitatilor comerciale din Crucea de Jos si Crucea de Sus li se adauga dezvoltarea mestesugurilor, meseriilor de blanar, ciobotar, tabacar, fiind atestate documentar. Despre un targ propriu-zis nu putem vorbi decat spre sfarsitul secolului XVIII, conform lui C. Giurascu, cand apar primele dughene ale negusorilor, in 1794-1799. Numele targului Panciu pare ca a fost luat de la unul din sarbii asezati aici. Pentru prima oara, numele targului Panciu apare intr-un document din 25 decembrie 1798. Alti istorici (Untaru) sustin insa ca „…la 1798 targul era deja constituit, avand o oarecare vechime, din moment ce exista o biserica si un cimitir, o anumita activitate economica specifica, administratie proprie”. El ramane impartit multa vreme intre Manastirea Bogdana si razesi, aici existand si 30 de slujitori ai capitaniei, scutiti de bir. In 1816, figura ca una din cele mai importante localitati ale tinutului Putna. In 1830, acest targ era recunoscut ca un important centru mestesugaresc.

    Populatia si asezarile au fost greu incercate in razboiul din 1916-1918. In toamna anului 1916 armata romana a fost nevoita sa se replieze pe malul stang al Putnei. In dorinta obtinerii unei victorii de prestigiu, armatele germane si austro-ungare incercau sa zdrobeasca Armata a II-a Romana. Timp de 6 luni, localitatea a fost bombardata salbatic de bateriile inamice de mare calibru. Pe 30 iulie 1917, comandamentul german a dezlantuit o puternica ofensiva pe directiile Panciu si Dealul Muncelu, reusind sa cucereasca orasul. Contraatacand, doua regimente romanesti au oprit inaintarea germana. Pe data de 6 august 1917, inamicul a recurs la bombe incendiare si gaze toxice, incalcand legile razboiului. Victoria de la Marasesti a intors soarta razboiului in favoarea romanilor. La 6 iulie 1919, pancenii au infiintat Societatea „Renasterea”, care isi propunea sa actioneze pentru replantarea viilor si reconstruirea asezarilor. Incepand cu anul 1922, situatia podgorenilor cunoaste o relativa imbunatatire, ei replantandu-si viile cu soiuri mai bune.Se infiinteaza o cooperativa viticola, doua banci, judecatoria, un gimnaziu de baieti si fete, se extinde reteaua stradala, se refac aductiunea de apa potabila si calea ferata,etc. Localitatea isi sporeste gradul de urbanitate dupa 1945, cand apar intreprinderi si institutii noi, se dezvolta reteaua de alimentare cu apa si cea de canalizare, iluminatul public, invatamantul, sanatatea, etc. In 1991, Panciu s-a infratit cu localitatea franceza Arbois din departamentul Jura, intre cele doua comunitati efectuindu-se anual schimburi de delegatii. Cu toate greutatile tranzitiei survenite dupa 1989, orasul se mentine pe o traiectorie ascendenta, lucrarile edilitare din ultimii ani aducand un plus de optimism.

Legenda orasului Panciu

    Istoria Schitului Brazi, aflat in marginea de sud a orasului si devenit manastire, ne transpune in lumea legendelor. Izvoarele literare si unele marturii istorice ne spun ca schitul Brazi ar fi fost construit de un boier de-al lui Vasile Lupu, in 1654, pe locul unde a fost salvata fiica rapita de ungurii adusi de Gheorghe Stefan impotriva domnitorului moldovean. Fiind foarte frumoasa, aceasta fusese luata cu forta de trei frati unguri, in retragerea lor spre Transilvania.Un tanar pe nume Mazepa, crescut la curtea regelui polon Ioan Cazimir, venit in fruntea unei osti de cazaci sa-l sprijine pe Vasile Lupu, a auzit tragica intamplare, si a luat cu el trei cazaci si a patruns in armata ungara.Uluit de indrazneala tanarului, comandantul acesteia a hotarat ca fata sa fie a celui care va invinge in lupta.Mazepa a ucis in lupta dreapta pe cei trei frati unguri, iar fata a fost salvata. In amintirea acestei ispravi si a celor trei unguri rapusi, Mazepa a sadit trei brazi.Un an mai tarziu, boierul moldovean a ridicat aici un schit de calugarite, alegandu-l drept patron pe Sfantul Gheorghe. Schitul a durat pana in 1807, cand ieromonahul Dimitrie a luat toata lemnaria de stejar a bisericii si a dus-o in deal, unde a ridicat biserica Sf. Ioan, mutand acolo si schitul de maici. Schitul Brazi si-a recladit biserica din zid in 1834, ramanand de calugari. Sub sirul de chilii dinspre parau era un paraclis in care se intra printr-o scara secreta. In zidurile groase de jos se aflau chilii si o cismea ce curgea permanent, iar printr-o usa ce se deschidea dintr-o strana bine mascata se comunica cu un beci lung, despre care se vorbea ca ajungea cu gura a doua tocmai la Schitul Sf. Ioan. In aceste ascunzisuri de sub pamant se refugiau probabil monahii din fata navalirilor turcesti. Desfiintat de regimul comunist in 1959, aici au fost adusi tigani nomazi, care au distrus si au pus totul pe foc, inclusiv scandurile bisericii, dupa care au plecat. Calugaritele s-au intors dupa trei decenii de pribegie, schitul fiind refacut sub indrumarea staretei Iustina Angheluta.


    Podgoria Panciu cuprinde trei centre viticole: Panciu, Tifesti si Paunesti, suprafata totala a podgoriei depasind 9500 hectare. Primele mentiuni scrise referitoare la viile ce alcatuiesc in prezent podgoria Panciu apr la sfarsitul secolului al XVI-lea. Calatorii straini care au poposit pe aceste meleaguri au evidentiat si ei suprafetele mari plantate cu vita de vie de pe teritoriul podgoriei. In decursul timpului, viile din podgoria Panciu au suferit mult atat din cauza bolilor (filoxera in 1890, mana in 1913-1914, din nou filoxera in  1931), cat si din cauza distrugerulor din primul razboi mondial.

    In trecut, renumele podgoriei il faceau vinurile obtinute din soiuri traditionale ca Plavaie, Galbena, Babeasca neagra, Feteasca alba, Feteasca neagra. Cu trecerea timpului, au cucerit teren si alte soiuri, precum Feteasca regala, Riesling italian, Aligote, Sauvignon, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Merlot si altele. In general podgoria Panciu este profilata pe producerea vinurilor albe seci- in cantitate mare, de vinuri rosii- in cantitate mica si, foarte putin, vinuri aromate. Calitatea vinurilor depinde de soi, sol si tehnologia de fabricatie.

    Cu siguranta, emblema acestei podgorii este societatea comerciala VERITAS PANCIU, avand ca obiect de activitate producerea, industrializarea si comercializarea produselor agro-viticole. Societatea are peste 1500 de hectare de vii pe rod. Faima societatii rezida, de mai multi ani, in producerea vinurilor spumante. Cel care a pus la punct procesul de fabricatie a sampaniei de Panciu este dr. ing. Ion Pusca. Crescut la Panciu, printre vii, privind an de an ritualul facerii vinului, la numai 27 de ani Ion Pusca a creat unul dintre cele mai bune sortimente de sampanie romaneasca. Sampania de Panciu, obtinuta pin metoda „champenoise”, este foarte cautata, inclusiv pe piata occidentala. In hrubele unitatii, in 1958 s-a destupat prima sticla de sampanie realizata la Panciu. Hrubele, sapate la 24 de metri adancime, au fost descoperite intamplator in 1952 si transformate in spatii de invechire pentru sampanie. De origine necunoscuta, ele sunt atribuite marelui voievod Stefan cel Mare. Din galeria principala, care masoara 500 m, pleaca alte 36 de galerii, insumand in total peste 3 km. Aici se pot depozita trei milioane de sticle, ceea ce face ca aura de mare centru vitivinicol a Panciului sa creasca si mai mult.

Economia

    In afara de VERITAS S.A., in Panciu mai exista patru firme cu capital de stat, 88 de firme cu capital privat, patru banci, o piata zilnica, un obor. S.C. TRICOTTON S.A. produce tricotaje din bumbac si in amestec de bumbac cu fire sintetice; CONSUMCOOP Panciu comercializeaza marfuri agroalimentare si industriale, iar Cooperativa Servirea Populatiei comercializeaza bunuri industriale si este prestator de servicii pentru oras si localitatile limitrofe. S.C. „Gospodarie comunala” presteaza servicii in domeniul alimentarii cu apa, canalizarii, distributiei de agent termic, constructii si transporturi. Existe doua statii PECO, doua fabrici de paine, 24 de magazine alimentare si 19 magazine cu marfuri nealimentare, doua restaurante, doua cofetarii,etc.

Educatia si sanatatea

    Orasul Panciu dispune de cinci gradinite de copii cu peste 300 de prescolari, sase unitati de invatamant primar si gimnazial cu peste 1500 de elevi si Liceul Teoretic „Ioan Slavici”, cu peste 500 de elevi. In aceste unitati isi desfasoara activitatea 150 de cadre didactice, sub indrumarea carora tinerii panceni obtin an de an premii la olimpiadele scolare.

    Exista in Panciu un spital cu 210 paturi, doua dispensare, o policlinica, doua cabinete medicale private, trei farmacii si o cresa cu 30 de locuri, deservite de 32 de medici si farmacisti si peste 100 de cadre medii sanitare.

    Orasul are o Casa de Cultura, o biblioteca publica, doua biblioteci scolare si un cinematograf.

    In Panciu exista sapte biserici si Schitul Brazi, precum si o Protoierie care coordoneaza parohiile crestin-ortodoxe din toata zona montana a Vrancei.

    Autoritatile se gandesc la reinfiintarea Muzeului Viei si Vinului, care a existat cu trei decenii in urma in Panciu, un edificiu (sau poate chiar o institutie) care ar lega vechea indeletnicire a locuitorilor din aceasta zona de un viitor mai prosper.

Personalitati

    Panciu a daruit tarii stralucite nume de savanti, oameni de stiinta si cultura, militari eroi, magistrati, ingineri, medici, profesori renumiti. Poate datorita frumusetii sale, cu multe valori unice, in sanul Panciului a venit spre a se infrati cu eternitatea unul din clasicii literaturii romane, Ioan Slavici. Prezentam mai jos cateva dintre personalitatile care sunt legate de „orasul dintre vii”.

    Ionel Bandrabur (n. 1922) – scriitor si publicist. Absolvent al Facultatii de Litere si filosofie, cu licenta in filosofia culturii, sub indrumarea profesorului Lucian Blaga.Profesor la Liceul „Ioan Slavici” intre 1957-1984. Volume de proza: Fiul primarului, Hoinareala, Hanu trasnit, Flamandul, Banchetul dragostei, Gloria, Orasul iubit si altele.

    Theodor Balan  (1912-1976) – muzicolog. Absolvent al Conservatorului si al Facultatii de Drept. Cariera universitara in domeniul artei pianului. Publica lucrari de muzicologie despre Liszt, Verdi, Schubert, etc. Sustine numeroase conferinte, emisiuni de radio si de televiziune pe teme muzicale.

    Ion-Horia Barleanu (n. 1945) – lingvist si critic literar. Doctorand in lingvistica, cercetator stiintific la Institutul de Filologie al Academiei din Iasi.

    Adolf Capatana (1881-1956) – magistrat si farmacist, fost primar al orasului Panciu. Doctor in drept cu teza Publicitatea drepturilor reale imobiliare. Intre 1922 si 1926 preda primul curs de Drept comparat din Romania, la Universitatea din Cernauti. Ministru al justitiei in Guvernul Sanatescu (1944).

    Anton Paragina (1946-1998) – profesor de istorie, muzeograf, publicist. Doctor in istorie, cu teza Habitatul medieval la Curbura Carpatilor in secolele X-XV. Activitate arheologica in cadrul Muzeului Vrancei.

    George Popa (n.1923) – medic, scriitor, critic de arta, traducator, filosof. Studii de medicina, filosofie si filologie. Profesor la Clinica Medicala din Iasi. Membru al Uniunii Scriitorilor si al Uniunii Artistilor Plastici din Romania. Colaborator al celor mai importante reviste literare romanesti. Autor a numeroase lucrari stiintifice si traduceri din literatura straina. In 1997 publica Istoria culturii si a civilizatiilor. Un compendiu al spiritualitatii universale.

    Enache Puscaru (Pusca, 1912-1988) – farmacist, doctor in stiinte farmaceutice. Om de stiinta, cadru didactic universitar, autor a numeroase carti de specialitate. Membru al Federatiei Internationale de Farmacie.

    Benone Pusca (n.1935) – profesor universitar, magistrat, dramaturg. Specialist in drept constitutional si institutii politice. Membru al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania. Publica numeroase lucrari de specialitate si cursuri universitare.

    Ion Pusca (n.1941) – oenolog de renume international, scriitor, publicist. Doctor in agronomie, specialitatea oenologie (teza sa din 1977 a fost cea dintai din domeniul sampaniei in Romania). Stagii de perfectionare in Franta, Italia, Spania. Reprezentant al Romaniei in diferite institutii si organizatii internationale cu profil agro-viticol. Membru al Academiei Internationale a Vinului de la Geneva si al Consiliului Uniunii Internationale a Oenologilor.

    Vasile Radu (1887-1940) – profesor de teologie orientalist. Doctor in teologie din 1921. Urmeaza cursuri de limbi orientale in Franta, fiind printre primii orientalisti de la noi. In 1936 traduce Biblia, impreuna cu Gala Galaction si Mitropolitul Nicodim, dupa textele originale ebraice si grecesti. Varianta din 1936 a stat la baza tuturor celorlalte editii ale Bibliei publicate pana acum in Romania.

    Ion Slavici (1848-1925) – scriitor si publicist. Indemnat sa scrie de Mihai Eminescu, pe cand erau studenti la Viena, ajunge unul dintre marii clasici ai literaturii romane. Nuvele: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii, Padureanca si altele. Autor al romanului Mara. La Panciu redacteaza o parte din Amintiri, memorii substantiale despre marii clasici ai literaturii romane (Eminescu, Maiorescu, Creanga, Caragiale, Cosbuc). Este inmormantat la Panciu.

    Corneliu Stefanache (n.1934) – prozator si publicist. A condus revistele Cronica si Convorbiri Literare din Iasi. Colaboreaza la cele mai importante reviste literare romanesti. autor al volumelor de proza Cercul cu ochi, Zeii obositi, Sarutul pamantului, Ruptura, Drumuri de fum si altele. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romani

 EROII COMEMORATI LA PANCIU SI FITIONESI
Eroii neamului au fost comemoraţi, ieri, la Panciu şi Fitioneşti, în cadrul manifestărilor organizate de autorităţile locale. La Panciu, ceremonia s-a desfăşurat la Statuia eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, din centrul oraşului. Intonarea imnului de stat a fost urmată de o depunere de coroane, din partea Primăriei şi a Consiliului Local, a celor două licee, a Spitalului Orăşenesc, precum şi din partea Partidului Social Democrat şi a Partidului Naţional Liberal. După oficierea, de către un sobor de preoţi, a unui Te Deum, primarul Ion Petre a subliniat dubla semnificaţie a zilei, cea religioasă, Înălţarea Domnului şi cea laică, ziua în care sunt comemoraţi cei care au căzut la datorie pentru apărarea gliei străbune şi pentru care avem datoria morală de a le cinsti memoria. Acelaşi lucru a fost subliniat şi de colonelul Gheorghe Rogoz, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război, filiala Panciu, care a adus un elogiu soldatului român. Cei prezenţi au asistat, apoi, la depunerea jurământului celor 16 noi membri, proveniţi din rândurile elevilor Liceului Tehnologic, primiţi în filiala Asociaţiei „Cultul Eroilor”, condusă, la Panciu, de profesorul de istorie Mihai Adafini. Ceremonia de la Panciu s-a încheiat cu un program de cântece religioase, interpretate de Grupul Coral „Catabile”, al Liceului Teoretic „Ioan Sla-vici”, îndrumat de directorul Andrei Mano-vici şi cu o suită de cântece patriotice, interpretate de Fanfara „Transilvania” din Cugir.

Monument închinat eroilor

La Fitioneşti, autorităţile locale au inaugurat Monumentul Eroilor. Evenimentul a beneficiat de prezenţa unui pluton de soldaţi ai Garnizoanei Focşani şi la el au participat, alături de oficialităţi şi localnici, trei veterani ai celui de-Al Doilea Război Mondial care au ţinut în mâini făclii, în memoria camarazilor de arme. „Când am plecat în război, eram 22 de băieţi din sat. În prezent, doar trei mai suntem în viaţă”, ne-a spus, emoţionat, Costică Mihai, acum în vârstă de 88 ani. Monumentul Eroilor, amplasat în centrul comunei, în imediata apropiere a Primăriei şi a bisericii, nu a fost realizat din bani de la bugetul local, ci proveniţi din sponsorizări. În viitor, autorităţile locale intenţionează să achi-ziţioneze şi un tun, similar celui aflat acum în faţa monumentului şi care a fost împrumutat de la Panciu

ZILELE    ORASULUI  PANCIU

Cea de-a IX-a ediţie a „Zilelor Oraşului Panciu” va fi organizată în perioada 23-25 septembrie. Hotărârea aparţine aleşilor locali, întruniţi săptămâna trecută, în şedinţă extraordinară. „Chiar dacă încă este criză, noi dorim continuarea acestei frumoase sărbători, intrată deja în tradiţie, de care se bucură, anual, nu numai păncenii, ci şi cetăţenii localităţilor învecinate”, a declarat primarul Ion Petre. „Zilele Oraşului Panciu” vor fi precedate de manifestările găzduite de Mănăstirea Brazi, şi anume prăznuirea, pe 22 septembrie, a Sf. Ierarh Mucenic Teodosie al II-lea, ctitorul lăcaşului de cult şi ocrotitorul spiritual al oraşului, precum şi Festivalul de artă şi creaţie religioasă „Sf. Teodosie al II-lea”. Primarul Ion Petre a precizat că, atât programul, cât şi bugetul ce va fi alocat „Zilelor Oraşului Panciu” vor fi stabilite în perioada următoare. „Cheltuielile necesare organizării acestor festivităţi vor fi acoperite numai din sume provenite din sponsorizări”, a anunţat edilul.

sursa;Monitorul de Vrancea

Anunțuri