You are currently browsing the monthly archive for Octombrie 2011.

Tata, ajuta-ma sa staruiesc in credinta Fiului Tau

Zambetul omului posomorat de coruptia existenta pe teritorul tarii sale a atins punctul culminant al oricarui om ce tanjeste dupa acele principii asezate in Cuvantul lui Dumnezeu. Mergand pe strada si realizand ca nu mai poate respira, omul ascultator este inconjurat de o teama alarmanta a societatii in care traieste. Un strigat zbiara neincetat in urechiile inimii sale amintindu-i ca fiecare zi se intuneca, fiecare clipa de speranta se stinge inaintea ochiilor sai. Ce sa mai faca acest om atunci cand este lovit de atata ne-dreptate? Unde sa mai privesca omul ascultator atunci cand criminallitatea a devenit reperul Romaniei? Unde sa-si mai atintesca privirea cand oamenii de rand nu mai pot respira datoria ne-dreptatii pe care o marturisesc alaturi de compatrioti sai? Unde sa mai privesc atunci cand pastorul, care este chemat sa-L slujesca pe Cristos, si-a ingropat intreaga misiune alegand sa-si investeasca tot timpul in propria afacere monetara? Spre ce sa isi atintesca ochii atunci cand Evanghelia lui Cristos este redusa cuvintelor de specialitate si ironie?

Traisc si privesc, ma plimb si gandesc, ascult si plang in acest amurg turburant de ipocrizie si imoralitate. Aici am popasit, lovit de un trend sporadic si depresant, asteptand doar un cuvant sa mai rostesc, doar o speranta sa mai ating, doar o matrurie sa mai aud, doar o carte sa mai citiesc, doar o persoana sa mai intalnesc, o persoana care sa poata patrunde in adancul inimii mele infricosate, doar un Domn care sa-mi aline sufletul ingropat in nedreptate, teama si posomorare.

Doar un loc mai am in vremurile acestea, un loc, un nume, un Domn. In El se gaseste speranta glorioasa a Tatalui Ceresc. In El se afla totalitate pe care nu o gasesc in mine. In El gasesc totalitate pe care altii nu pot oferii. In El orice nelamurire se transforma intr-un raspuns. In El, adica Cristos, am reusit sa inteleg ca criza este desartaciunea omului indreptatit de greutatea propriei dreptati. Aici stau, privind cu lacrimi si durere spre un Cristos atat de sfant si bun. Desi sunt inconjurat de o coruptie incendiara, Cristos m-a atins cu dragostea Sa atat de mare.

O ce mare minune! Tata ceresc, ajuta-ma sa staruiesc (cu credinta) in autoritatea Fiului Tau.